ivory skin

tu - martor al meu fără ochi mă privești
și mă umpli cu lene!
mă indemni neîncetat
să te prind - un năvod într-un cântec
Încolăcită în juru-mi stă ziua
Ziua - în opt dulci decade.
Numărul meu te ancorează în pustiu.
Tu- martor înveninat
Mă lași pradă lor, într-un alt năvod al altui cântec.
Numărul meu nu e de ajuns
căci e decădere și dispreț și fugă.
Dar iată - țărmul!
aluneci spre piatra morții mele
și o înghiți fără cuget.

apologia

ce mai ai când nu mai ai nimic?
când ce ai e ce nu ai
când nimic e ce ai
și ce nu ai?

ce mai ai dincolo de ea?
când ai fără ea
când având nu o ai
dar dincolo de ea o ai

cine ești când nu te vezi?
când ce vezi nu ești
când ești ce vezi
și nu vezi că esti

când o să da fără de nu?
cand până la da e nu
când pentru nu
trebuie să da.

ce vezi dincolo de ea - de frumoasa, interzisa ta cale?
ce vezi în ea
când ea e ce vezi
ce ai, când e da?

nu
nu
nu
nu
calea te părăsește când nu e a ta.