Furiosul lui trup
îl purta împotrivă-i
pe calea nemuririi,
înspre lumina nesătulă -
veșnica lumină.
Împăcatul lui gând
îl purta pe valuri
de smoală și de moarte
de foc mistuind
veșnicul foc.
Nunta ei -
nebănuita lui fugă
încremeneau zarea.
Vreți să ascultați o poveste?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
încremeneau zarea asta da expresie şi sincer îmi place pentru că ai prins în versuri semnificaţia cuvântului NU eu aşa văd.
RăspundețiȘtergere